Arthur Stace, un veteran din Primul Război Mondial, locuia pe străzile orașului Sydney din Australia. Sărăcia, jocurile de noroc, beția și o depresie prelungită l-au dus în pragul sinuciderii. Cu golul acela din suflet, pe care nimeni și nimic nu-l putea unple, s-a poticnit într-o seară de pragul unei biserici. A intrat în timpul predicii lui John Ridley. S-a așezat pe o bancă din spate și a ascultat un subiect care l-a captivat de la început. Eternity – eternitatea, veșnicia. „Prietene, ești pe drum spre veșnicie. Dumnezeu te-a creat cu un dor de locul spre care te îndrepți!” Predicatorul descria destinația oricărui suflet, repetând mereu, la orice frază, cuvântul „eternity”. Eternitate, eternitate, eternitate. Cuvântul a pătruns adând în sufletul acestui om nenorocit și i-a cerut schimbări radicale. Era în noiembrie 1932.
Cu o viață transformată de Christos, Stace și-a dedicat restul vieții lui pentru a-i ajuta pe alții să-l găsească…
Vezi articolul original 396 de cuvinte mai mult